Cuba şi primii pași spre capitalism. Opt ani de când „El lider maximo“ a lăsat ţara pe mâinile fratelui Raul

Unul dintre ultimele bastioane ale socialismului este pe cale să dispară. Deși oficial tot partidul comunist se află la conducere, Cuba s-a angajat pe calea reformelor și își deschide tot mai mult economia.
Share on Facebook5Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

În vara anului trecut, SUA au reluat relațiile la nivel de ambasadă cu Cuba, după mai bine de 54 de ani de ostilități. Această deschidere a Cubei a fost posibilă după ce, cu opt ani în urmă, în februarie 2008, Raul Castro devenea oficial președintele Cubei. El este fratele mai mic al lui Fidel Castro „El lider maximo“, care se retrăsese în 2006 din viața publică din cauza sănătății precare.

Raul Castro insistă că în Cuba nu este tranziție economică. El vrea să evite ideea implementării unei „schimbări de regim“, a tranziției spre economia de piață, așa cum s-a petrecut în România sau în întreaga Europă răsăriteană. Oficial este vorba doar despre elemente de economie de piață grefate pe sistemul centralizat de conducere a economiei.

Reformele au menirea de a impulsiona creșterea economică pentru a susține programele sociale și incluziunea economică a tuturor cetățenilor cubanezi. În propaganda oficială reformele sunt prezentate ca „îmbunătățiri” ale socialismului. Schimbările au loc „fără grabă, dar fără nicio pauză” spune Raul, care a anunțat că intenționează să părăsească președinția țării în 2018.

Citeşte şi: Povestea corupției din România, la nivel înalt: Cum erau protejate de stat escrocheriile în perioada interbelică

Schimbări cosmetice sau de profunzime?

Aceasta contrastează cu părerea celor care vizitează Cuba și consideră că schimbări mult mai mari și mai de amploare sunt pe cale să se petreacă. Turiștii, de exemplu, care se îngrămădesc să vadă combinația de mașini americane de epocă cu socialismul de secol 20 anticipează capitularea rapidă a insulei din Caraibe în fața consumerismului și a turismului de masă. Cu toate că este prea devreme pentru a spune încotro se îndreaptă și mai ales cît de repede, reformele au modificat deja semnificativ relațiile de muncă în Havana.

Cubanezii susțin fără rezerve reformele, atât timp cât cele trei mari realizări ale revoluției nu vor dispărea: accesul gratuit la un sistem performant de asigurarea sănătății, învățământ de calitate și fără plată și siguranța cetățeanului în orașe, de unde practic a dispărut crima organizată și violența de pe stradă.

cuba - havana - getty
FOTO: Guliver / Getty Images

 

Criza produsă de colapsul comunsimului și în special șocul de după destrămarea URSS, principalul partener al Cubei, a impus transformările din societatea cubaneză. În aceste condiții au apărut primii întreprinzători, mai bine spus, primii lucrători pe cont propriu, care ieșiseră din cadrul economiei centralizate și falimentare.

Ei au fost tolerați la începutul anilor 90, pentru ca din 2011 să fie recunoscuți oficial și încurajați, după ce Raul a preluat puterea de la fratele său. Guvernul de la Havana estimează că sectorul privat a ajuns să cuprindă aproximativ 500.000 de persoane, adică aproape 10% din forța de muncă. Taxele și impozitele pe care le plătesc aceștia reprezintă 2% din veniturile bugetului de stat.

Citeşte şi: De la Malaxa și IMS, la Oltcit și Duster: povestea pieței auto din România

Industria turismului, în plină dezvoltare

Piețele cu arhitectură colonială din centrul vechi al Havanei și străzile înguste sunt în prezent înțesate de turiști europeni, canadieni și mai nou din SUA.

Industria turismului din Cuba se străduie cu greu să facă față numărului record de turiști care vizitează țara după ce SUA a început să renunțe la politica de sancțiuni.

Clima tropicală, tradițiile muzicale, faimoasele trabuce și mașinile clasice îi atrag inclusiv pe cetățenii SUA, care sub sancțiunile datând îmcă de pe vremea Războiului Rece aveau interdicție de a intra în această țară.

cuba - havana - turisti - getty
FOTO: Guliver / Getty Images

 

Cuba a fost vizitată anul trecut de o cifră record de turiști: 3,52 milioane, în creștere cu 17,4% față de 2014. Deschiderea către o piață liberă permite apariția sectorului privat care oferă cazare în locuințe transformate în pensiuni și care a deschis restaurante și cafenele.

Însă infrastructura turistică are doar 63.000 de camere de hotel la nivel național și esteaflată în cea mai mare parte în proprietatea statului. În plus, s-a deteriorat în lunga perioadă de embargou când clienții au lipsit.

Guvernul s-a angajat să ajungă la 85.000 de camere de hotel până în 2020, însă ritmul este redus iar majoritatea investițiilor se fac în stațiunile de pe coastă și nu în centrele culturale.

Citeşte şi: România milionarilor cu repetiție: Povestea de business a marilor averi, de la Malaxa la Ion Țiriac

10 informații despre economia cubaneză

  1. Produsul Intern Brut al Cubei per capita este oficial de 5.539 de dolari, însă salariul mediu lunar este de aproximativ 20 de dolari pe lună.
  2. Anul trecut, președintele rus Vladimir Putin a șters datoria Cubei, de 32 de miliarde de dolari, din care 90% era de pe vremea fostului URSS.
  3. Doar 5% din cubanezi au acces la internet. Dar situația se îmbunătățește rapid, Netflix și Google lucrând deja la modernizarea rețelor cubaneze.
  4. Guvernul cubanez a autorizat doar 201 de categorii de activități independente, care pot fi exercitate de persoane fizice. Aceasta crează probleme pentru exportatori. De exemplu, importatorii din SUA nu pot încheia contracte decât cu întreprinzători independenți din Cuba. De asemenea, în lipsa posibilității de autorizare a unor categorii de activități este încurajată dezvoltarea pieței negre de muncă.
  5. Peste două treimi din cei două milioane de cubanezi înregistrați în SUA locuiesc în Florida. 18% din locuitorii din Miami s-au declarat de origine cubaneză.
  6. Populația aptă de muncă va scădea de la 45,3% la 32,3% în 2025, ceea ce va crea probleme suplimentare pentru sistemele de asigurări sociale. Este vorba de raportul dintre populația cu vîrsta cuprinsă între 15 și 60 de ani și restul grupelor de vârstă care sunt dependente de persoanele active.
  7. Mai puțin de 10% dintre cubanezi dețin o locuință în proprietate. Aceasta datorită reformelor introduse recent care permit vânzarea și cumpărarea de locuințe. Piața imobiliară este de abia la început, fiind ajutată de inițiativa privată, încă timidă.
  8. Cetățenii străini pot scoate din Cuba mărfuri în valoare de 400 de dolari. Trabucurile și romul sunt limitate la doar 100 de dolari.
  9.  Pentru prima oară de la revoluția cubaneză, numărul cetățenilor SUA care sunt de acord cu normalizarea relațiilor cu Cuba socialistă a depășit 51%
  10.  Noile hotspoturi din Cuba pot procesa 1 Mb pe secundă, mult mai puțin și decât cele amplasate în România.
Share on Facebook5Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone
  • cristian saileanu

    te inseli
    atata vreme cat acesti doi criminali, asasini comunisti sunt la putere, vor fi si puscariile politice pline, iar libertatile poporukui cuban vor fi limitate.

    • Mey propagandizd amerigan mey, vezi că pe la noi se spune “poporul CUBANEZ”. Doar la voi în Florida aveţi cubani, şi eventual şi pe la Krasnodar … numai tu ştii pe unde te încadrezi, “prietene”.

      A, şi vezi că nici ” doi criminali, asasini comunisti” nu sună romîneşte, ci englezeeşte. Pe la noi e mai normal să spui “aceşti doi comunişti criminali şi asasini”.

      Langley, deh”

  • cristian saileanu

    berthold, esti cumva comunist????? cat despre corecturile de limba romana, ba mata esti tip ridicol… raul si fidel (sau invers) tot criminali, asasini comunisti sunt si vro ramane… iar tu, un lingau