Excedentul bugetar e sub pragul necesar

de Elena Deacu 25-04-2017
Guvernul se laudă cu un excedent bugetar de 1,5 miliarde lei în primul trimestru, însă analiştii cred că cifrele sunt sub parametrii necesari pentru creşterea de 5,2% pe care şi-a propus-o Executivul.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Ministerul Finanţelor a raportat pentru primul trimestru al acestui an un excedent de 1,5 miliarde lei, de 0,19% din PIB, la jumătate faţă de cel înregistrat în primele trei luni ale anului trecut, când a fost de trei miliarde lei, respectiv 0,40% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au fost de 59,5 miliarde lei, în primul trimestru, reprezentând 7,3% din PIB, iar cheltuielile au fost în sumă de 58 miliarde lei. Şi, în timp ce veniturile au crescut cu 7,1%, majorare datorată în principal încasărilor din impozite pe salarii şi venit, şi cheltuielile au crescut cu 10,4%, în principal datorită creşterii cheltuielilor de personal determinate de majorările salariale şi datorită creşterii cheltuielor cu asistenţa socială determinate de majorarea punctului de pensie.

Economistul Mircea Coşea este de părere că rezultatele raportate de Guvern, care sunt în creştere faţă de anul trecut, nu sunt relevante, pentru că ele trebuie să fie în linie cu parametrii pe care Guvernul şi i-a propus pentru acest an, ele fiind de fapt sub aceşti parametri. „Colectările la buget sunt 7%, ele trebuiau să fie 14%, deci sunt la jumătate. Ele sunt la nivelul ăsta deoarece informaţiile care circulă arată că nu s-a plătit TVA-ul. Deci este iar un element care trebuie luat în seamă“, susţine Coşea.

De asemenea, potrivit lui, colectările care s-au făcut la buget sunt din impozite şi taxe în primul rând, deci ele nu vin din economia reală, nu vin dintr-o valoare adăugată care ar fi trebuit să fie rezultată ca urmare a creşterii masei de impozitare. „Pentru că locurile de muncă pe care le raportează în creştere – mai multe decât şi-au propus, spune domnul Grindeanu –sunt locuri de muncă în domenii în care nu există o valoare adăugată mare“, mai spune Coşea.

Probleme la încasările TVA                                                                                                                    

Încasările din TVA au înregistrat o scădere faţă de primele trei luni ale anului 2016 cu 9,1%, deşi Fiscul a implementat, la cererea premierului Sorin Grindeanu, măsuri pentru creşterea colectării. Finanţele motivează că scăderea s-a datorat reducerii consecutive a cotei standard de TVA, o dată de la 24% la 20%, şi încă o dată de la 20% la 19%. Coşea susţine însă că TVA-ul scade şi va continua să scadă şi în viitor, pentru că efectul reducerii TVA nu durează o veşnicie. Cu toate acestea, Finanţele susţin că încasările din TVA au crescut în februarie 2017 cu 2,5% faţă de februarie 2016 şi cu 8,9% în martie 2017 comparativ cu martie 2016.

Dezastru la fonduri europene

Potrivit datelor prezentate de Finanţe, încasările de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate aferente trimestrului l 2017 sunt în sumă de 2,9 miliarde lei, din care 2,7 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii. Cu toate acestea, aceste sume aferente proiectelor din agricultură sunt, de fapt, subvenţiile pentru agricultură acordate necondiţionat ţării noastre, care de obicei nu erau contabilizate la fondurile europene.

Acest lucru îl relevă şi raportarea privind subvenţiile, despre care Ministerul Finanţelor arată că sunt în creştere cu 114% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea majoră provenind de la subvenţiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Aşadar, o raportare realistă a absorbţiei de fonduri europene arată că România a încasat, în primele trei luni ale acestui an, doar 200 de milioane de lei, bani europeni.

Investiţii la pământ

Vicepreşedintele comisiei de buget-finanţe a Senatului, Florin Cîţu, era optimist, într-o prognoză realizată săptămâna trecută, în care estima că investiţiile se vor însuma 0,22% din Produsul Intern Brut (PIB) în primul trimestru.

Potrivit datelor prezentate acum de Finanţe, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 1,7 miliarde lei, respectiv 0,2% din PIB. Valoarea este de aproape trei ori mai mică decât primul trimestru al anului trecut, când cheltuielile pentru investiţii se ridicau la 4,4 miliarde lei, respectiv 0,6% din PIB.

Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a negat recent că investiţiile au fost tăiate pentru a proteja deficitul bugetar, motivând că acestea nu se realizează pentru că este o lipsă de capacitate administrativă în legătură cu întocmirea de proiecte şi din lipsa unei legislaţii coerente în materie de achiziţii publice.

El susţinea, luna trecută, că statul ar fi avut investiţii mai consistente, în primul trimestru, dacă am fi avut vreme mai favorabilă în primele luni ale anului.

Cifrele „nu trebuie prezentate ca o realizare“

Mircea Coşea susţine că această statistică ar trebui să atenţioneze Guvernul într-o manieră foarte serioasă, pentru că rezultatele nu sunt în linia drumului pe care şi l-a propus. „Toate aceste cifre pozitive nu ar trebui să fie prezentate ca o realizare de către Guvern, ci doar ca o atenţionare“, declară Coşea. Potrivit lui, o creştere a acestor date faţă de anul trecut nu are nicio importanţă, pentru că Guvernul şi-a propus o creştere de 5,2% a economiei şi la aceste date trebuie să ne raportăm. „Comparaţia cu anul trecut nu are niciun fel de element de laudă“, spune el.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone