Impact colosal al legii salarizării unitare

de Elena Deacu 11-04-2017
Impactul legii salarizării în buget va fi dublu faţă de cât au anunţat guvernanţii, consideră analişti economicii, în timp ce sindicaliştii sunt de părere că salariile se dublează, dar nu acolo unde trebuie.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Factura numai pentru anul 2018 a creşterilor salariale din legea salarizării unitare ar urma să fie în jur de 30 de miliarde de lei, o valoare despre care ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, spunea că va fi impactul total al aplicării legii până în 2022. Asta pentru ca în 2022 impactul, de fapt, să ajungă la circa 60 de miliarde, potrivit analiştilor.

Sindicaliştii sunt nemulţumiţi că nu se aplică sistemul solicitat, în sensul în care pentru fiecare an de tranziţie să fie o grilă de salarizare, ci este stabilită o prognoză etapizată pentru fiecare an. Şi în timp ce medicii sunt mulţumiţi cu creşterile salariale, iar cei din educaţie le-ar dori mai rapid, poliţiştilor li se par insuficiente.

Deficit bugetar de peste 5% în 2018

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, consideră că impactul legii salarizării unitare, al cărui proiect a fost publicat luni de PSD, este mult mai mare decât s-a discutat. „Iniţial se discuta de un impact de 32 de miliarde lei până în 2022. Pare însă că impactul ăsta de vreo aproape 30 de miliarde e doar în 2018, iar până în 2022 ajungem pe la 50-60 de miliarde la cum arată lucrurile în momentul ăsta. Cifrele sunt astronomice”, susţine Dumitru. Potrivit acestuia, numai impactul de la 1 ianuarie 2018, grosso modo, luând în calcul plus 50% la educaţie, 100 şi ceva la sută la sănătate şi 25% la ceilalţi, şi făcând o medie simplă, ajungem la un 40-50% media de creştere pe tot sectorul public. 

„Anul ăsta, factura cu salarii în sectorul bugetar este de 63 miliarde, estimată în buget. Ori 50%, cât înseamnă impactul? 30 de miliarde”, susţine el.

Şi, deşi o parte din aceşti bani se mai întorc la buget prin impozite şi taxe, impactul net pentru deficit va fi de circa 1,8% din PIB. Anterior, Comisia Europeană prognoza că România va avea un deficit bugetar de 3,9% din PIB anul viitor, însă dacă adăugăm impactul suplimentar al aplicării legii salarizării, ajungem la 5,7% deficit.

Şi economistul Aurelian Dochia este de părere că aceste creşteri sunt spectaculoase şi greu de crezut că sunt sustenabile. „Este clar că impactul pe acest an este deja foarte mare, iar ceea ce se va întâmpla la anul, când se definitivează primul val de creşteri, este iarăşi cu un mare semn de întrebare. Bugetul, care era oricum la limită construit în ceea ce priveşte deficitul, e aproape imposibil să mai fie respectat, în ceea ce priveşte deficitul”, ne-a declarat Dochia.

Vrem salarii ca în UE, dar nu avem cu ce le plăti                                        

Aplicarea legii salarizării ar însemna, potrivit lui Ionuţ Dumitru, o creştere a facturii de salarii în sectorul bugetar de la în jur de 8% din PIB, în momentul de faţă, la aproape 12% din PIB în 2022, cifră ce este mult mai mare decât media europeană, care este 10,1%.

Cu toate acestea, această medie europeană este posibilă în contextul în care resursele bugetare colectate în Europa sunt de 40% din PIB, în timp ce în România acestea se situează la numai 25,4% din PIB.

„La 25,4% venituri vrem să avem anvelopă salarială de 12%. Adică aproape jumătate din veniturile noastre să le plătim drept salarii. Nu există nicio ţară în Europa într-o asemenea situaţie. Avem resurse bugetare mult mai mici decât mediile europene şi astfel nu ne permitem să plătim nici măcar media europeană, nu mai zis de peste media europeană”, argumentează Dumitru.

Potrivit lui, raportarea la medie trebuie făcută şi în corelaţie cu resursele pe care le avem la dispoziţie, adică ce colectăm din taxe şi impozite, iar noi avem cea mai mică pondere a colectării din Europa.

Dochia mai consideră că, deşi există o teorie că totuşi România ar trebui să forţeze creşterea salariilor pentru că numai asta duce la restructurarea economiei, aceasta este o mişcare riscantă, care s-ar putea să ducă destul de repede la creşterea şomajului şi la anumite falimente. Potrivit lui, este normal ca o economie să treacă spre salarii mai mari, însă atâta vreme cât productivitatea de la noi rămâne mult în urma productivităţii din ţările cu care ne comparăm, forţarea acestei creşteri are un punct care poate să aibă efecte dezastruoase.

Nici investiţiile nu mai ajung

Analiştii sunt de părere că nici nu ne putem imagina măsuri prin care să acoperim aceste creşteri salarial. „Tăierea de la investiţii nici nu ajunge. Niciun scenariu nu-şi are locul când cifrele sunt atât de mari. Nu vorbim de câteva sute de milioane, vorbim de multe miliarde”, susţine Ionuţ Dumitru.

Aurelian Dochia consideră că există soluţia tăierii unor alte capitole de cheltuieli, iar, ca întotdeauna, investiţiile sunt ameninţate, „însă ele şi aşa nu erau prea mari anul ăsta, aşa că nu cred că au de unde să taie prea mult”. De asemenea, nici la celelalte capitole de cheltuieli largheţea nu este prea mare pentru cheltuieli.

„Mai sunt în principal cheltuielile sociale şi până la urmă sistemul de pensii, care produce şi el un deficit mare care este acoperit din deficitul global. Deci este greu de crezut că se poate rezolva dilema finanţării acestor creşteri, pe următorii şase ani, până în 2022”, mai susţine Dochia.

Aberaţia salariului minim de 2.500 de lei

Proiectul legii salarizării mai prevede că, în 2022, salariile de bază se vor calcula în funcţie de un salariu minim de 2.500 de lei. Aurelian Dochia consideră că o astfel de majorare este aproape imposibilă, iar economia nu ar face faţă. Preşedintele Confederaţiei „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, este de aceeaşi părere. Conform legii, pentru orizontul de timp 2020 este prevăzut ca salariul minim garantat în plan să fie de 1.750 lei, adică în 2018, 2019, 2020 va creşte salariul minim pe economie garantat în plată cu câte 100 de lei. În schimb, în anii 2021 şi 2022 salariul minim pe economie garantat în plată va creşte cu cel puţin 375 de lei pe an.

„Ceea ce este puţin probabil şi pare complet nerealist şi nefezabil, pentru că înseamnă să îngroape tot sistemul economic. Noi am propus 200 de lei pe an, ceea ce era mult mai rezonabil”, a spus Hossu.

Cum văd liderii sindicali viitoarea lege

Sindicaliştii din Educaţie, mulţumiţi

Ovidiu Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, consideră că legea salarizării, pentru educaţie, este exact aşa cum a fost negociată.

„S-a ţinut cont în mare parte de propunerile pe care le-am făcut noi. Sunt creşteri substanţiale pentru tineri, şi nu numai. Sistemul devine atractiv pentru tinerii bine pregătiţi de către sistemul de învăţământ universitar. Categoric că ne-am dori să se realizeze şi mai repede, dar totul depinde şi de posibilităţile financiare. Dar atâta vreme cât e stabilită o predictibilitate clară prin lege, sunt date termene foarte clare, nu există niciun motiv de temere pentru colegii noştri”, ne-a declarat Nistor.

Creşterea salariilor de bază pentru personalul din educaţie este cuprinsă între 90% şi 150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% şi 125% pentru învăţământul universitar, potrivit proiectului Legii salarizării unitare.

Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, susţine, de asemenea, că la învăţământ aparent se poate spune că este bine.

De exemplu, salariile debutanţilor ar urma să se dubleze în următorii patru ani, până în 2022. De asemenea, creşterea medie pentru învăţământ cred că este undeva la 90% faţă de salariile de acum”, spune el.

Hăncescu mai precizează că a cerut un lucru, care s-a respectat. Potrivit lui, învăţământul era singurul domeniul unde se putea ajunge nivelul maxim de salarizare după 40 de ani de muncă. „Şi aveam practic 60.000 de oameni care atingeau acest prag, ceea ce nu era firesc. În celelalte sectoare bugetare se ajungea la 20-25 de ani. Acum şi pentru învăţământ se poate ajunge după 25 de ani la salariul maxim, de aproximativ 6.900 de lei”, precizează el.

Medicul, avantajat

De la 1 ianuarie 2018, medicii şi asistenţii medicali vor beneficia de salarii de bază la nivelul celor prevăzute pentru anul 2022. Prim vicepreşedintele Federaţiei Sindicale Sanitas, Iulian Pope, susţine că medicii constituie categoria avantajată de proiectul Legii salarizării unitare, aceştia fiind plasaţi „acolo unde le e locul”, adică lângă magistraţi, potrivit Agerpres

„E clar că medicul va fi dintre personalul avantajat de această lege, avantajat în sensul că îl pune unde îi e locul, alături de magistraţi, aşa cum am convenit şi am cerut. În ultimii ani tot am cerut lucrul asta. Şi infirmiera e bine. Aici, dacă vorbim şi despre asistentul medical cu studii superioare, cred că ar merita un pic mai sus. Şi despre psiholog, biolog, biochimist”, a spus Pope.

Cu toate acestea, susţine liderul sindical, în Sănătate nu s-au acordat anumite sporuri, însă a subliniat că nu se aştepta la o lege perfectă, dar s-a declarat mulţumit că va exista o Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar.

Dezastru pentru poliţişti

Începând cu data de 1 iulie 2017, salariile de funcţie ale poliţiştilor se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017. Preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Dumitru Coarnă, consideră că legea salarizării este un „dezastru” pentru poliţie, în condiţiile în care poliţiştii vor beneficia de o mărire a salariilor de 5% în acest an iar în următorii doi ani aceştia nu vor mai primi nimic, potrivit Agerpres.

„E nenorocire pe legea asta. Lucrez pe ea acum pentru că la ora 10:30 (marţi, n.r.) avem o întâlnire cu doamnele ministru ca să ne punem de acord. La noi, în poliţie, e dezastru. În celelalte segmente e în regulă, la noi e dezastru. La noi măresc doar anul ăsta cu 5%, la anul cu nimic, în 2018, deci noi practic stăm 2 ani degeaba, e bătaie de joc. În 2019… cine o mai trăi”, a declarat Dumitru Coarnă.

Se dublează, dar nu unde trebuie

Bogdan Hossu mai consideră că majorările de anul ăsta erau parţial prevăzute ca să stingă conflicte sociale pe probleme mari, iar în 2018 se folosesc creşterile din sănătate şi, parţial, din învăţământ, ca să se mascheze de fapt creşterea masivă a salarilor tuturor demnitarilor, a aleşilor, de la viceprimar până la nivelul parlamentarilor. „Pentru înaltele funcţii de demnitari, întrucât ordonanţa lui Oprea nu a fost anulată, efectul de creştere la anul nu este atât de spectaculos. Practic, însă, pentru ceilalţi, efectul de creştere este minim dublu, faţă de structura respectivă. Din acest punct de vedere, doamna ministru al Muncii are dreptate, se dublează salariile, dar se pare că nu unde trebuie”, subliniază Hossu.

Nu există o grilă de salarizare clară pentru fiecare an

Hossu mai susţine că sistemul nu se aplică cum a fost solicitat, în sensul în care pentru fiecare an de tranziţie să fie o grilă de salarizare clară, pentru a nu permite factorului uman care lucrează în domeniul resurselor umane de la diferiţi ordonatori de credite să interpreteze mai mult sau mai puţin clar aplicabilitatea legii. „Multe din disfuncţionalităţi au fost tocmai datorită acestui factor uman care a făcut erori dorite sau nedorite legate de aplicabilitatea legislaţiei”, mai susţine el.

În anexele la legea salarizării, nu sunt prezentate explicit salariile ce vor fi încasate imediat ce legea va intra în vigoare, adică de la 1 iulie 2017, ci salariile la care bugetarii vor ajunge în decembrie 2022.

 

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone