Planurile ambițioase ale Guvernului cu autostrăzile

de Adina Vlad - jurnalistă 14-10-2016
Executivul a aprobat, printr-un memorandum, termene extrem de ambițioase pentru finalizarea unor tronsoane de autostradă, însă există şanse reduse ca acestea să fie respectate.

Autostrada Comanic – Brașov ar trebui să fie gata până în 2020, dacă este să dăm crezare datelor care apar în Memorandumul privind prioritizarea investițiilor, aprobat miercuri de Guvern. Documentul prioritizează investițiile, pentru a stabili care dintre acestea vor primi finanțare în bugetul pentru anul viitor.

Proiectele sunt ierarhizate în funcție de necesitate și primesc, în document, un punctaj cuprins între 13 și 100 de puncte. În total, documentul include circa 120 de proiecte de investiții, iar cele mai multe au obținut un punctaj cuprins între 70 și 100 de puncte.

Salt peste timp cu Autostrada Comarnic – Brașov

Dincolo de punctaje, interesante sunt termele de finalizare trecute în documentul Executivului. De departe cel mai hazardat termen este pentru Autostrada Comarnic – Brașov, care ar trebui să fie gata, potrivit memorandumului, în 2020. Autoritățile au încercat să realizeze proiectul mai întâi în concesiune, fără ca asocierea care câștigase contractul de execuție să poate obține finanțare.

Mai mult, proiectul a primit aviz negativ și de la Eurostat, care a decis că lucrările nu sunt fezabile prin concesiune, întrucât constructorul nu și-ar putea recupera banii prin taxă. Până acum, Compania de Autostrăzi a licitat doar partea de proiectare și construcție a două loturi, 1 și 5. Din cele două, doar faza de proiect a lotului 5 are șanse să demareze, întrucât licitația pentru lotul 1 a ajuns în faza de contestare și litigii. Perspectiva de a realiza toți cei 58 de kilometri ai autostrăzii în următorii patru ani este însă utopică.

Mai surprinzător este termenul fixat de autorități pentru autostrada Ploiești – Comarnic, un proiect despre care autoritățile de abia au vorbit până acum. Cu toate astea, în memorandumul de prioritizare a investițiilor, Executivul a fixat ca termen de finalizare 2019.

Lucrări fără autorizație, cu termen de finalizare 2016

În 2016, din cei peste 95 de kilometri de autostradă care ar fi trebuit fi finalizaţi, potrivit planurilor inițiale ale autorităților, vor fi dați în folosință cel mult 15. Executivul lansează noi termene ambițioase prin care speră să salveze pe ultima sută de metri situația.

De exemplu, în 2016 ar trebui să se încheie proiecte care nu au nici măcar autorizație de construcție. Astfel, ultimii 3,3 kilometri care au mai rămas de executat din Autostrada București – Ploiești au fost împărțiți în două secțiuni, de câte 1,7 kilometri. Una dintre acestea este în execuție, în timp ce pentru cealaltă nu s-a eliberat nici măcar autorizația de construcție.

„Într-adevăr, pentru lotul care ține de București a fost foarte ușor să se obțină autorizație. Există însă un lot de peste un kilometru care ține de Voluntari, unde de abia s-a pus în dezbatere PUZ-ul. Clar, lucrările nu vor fi gata în acest an“, a comentat pentru „Adevărul“ o sursă avizată. Cu toate astea, în memorandumul Executivului scrie că lucrările vor fi încheiate în acest an.

Restanțele din 2016, reportate pentru 2017

Autostrada Sebeș – Turda avea, inițial, ca termen de finalizare anul 2016. Aceasta a fost o surpriză chiar și pentru conducerea Companiei de Autostrăzi, când s-a descoperit că, pentru unele secțiuni, nu exista autorizație. În memorandumul parafat de Guvern miercuri este trecut ca termen de finalizare anul 2017. Cu toate astea, în septembrie, un document realizat chiar de Compania de Autostrăzi arăta că stadiul de execuție este de sub 13% pentru loturile 1 și 2 și de peste 50% pentru loturile 3 și 4. „Cred că din toate cele patru loturile, lotul 4 are șanse realiste să fie încheiat la anul, pentru că se lucrează în ritm alert“, ne-a comentat aceeași sursă.

La fel de ambițios pare și planul Executivului de a termina în 2016 lucrările la lotul 3 din tronsonul Lugoj-Deva, în condițiile în care, în septembrie, stadiul lucrărilor de abia depășise 50%.

Cele mai multe proiecte vizează infrastructura

Dincolo de termenele ambițioase fixate pentru unele lucrări de infrastructură, demersul autorităților de a centraliza într-un document date privind stadiul de realizare a lucrărilor, necesitatea investiției, motivul întârzierilor și motivul pentru care unele lucrări nu au fost recepționate este salutar.

Potrivit documentului, cele mai multe din investițiile trecute în document, respectiv 100 din 119, au ca ordonator principal de credite Ministerul Transporturilor, în timp ce două proiecte au ca ordonator principal de credite Ministerul Justiției, două Ministerul Dezvoltării, iar opt Ministerul Mediului. Restul ordonatorilor de credite au în gestiune cel mult un proiect prioritar. În memorandum se precizează și că au fost identificate proiectele din Transporturi ce pot primi finanțare în exercițiul 2014 – 2020.

Print