Prietenia ruso-austriacă: OMV va ceda către Gazprom zăcămintele din Marea Nordului şi va importa anual 1,5 milioane de tone de ţiţei de la Gazprom Neft

Grupurile energetice OMV şi Gazprom au convenit vineri un schimb de active, austriecii urmând să cedeze ruşilor activele din Marea Nordului şi de pe platforma continantală norvegiană şi urmând să importe anual 1,5 milioane de tone de ţiţei de la Gazprom Neft.

În schimbul acestor active, OMV va primi 25% din zăcământul de gaze naturale Urengoy, din Siberia.

Rainer Seele, directorul general al Gazprom, a declarat vineri, la Sankt Petersburg, că, după aproape o jumătate de secol de colaborare, documentele semnate sunt un eveniment major în relaţiile bilaterale. „Cu un mediu de afaceri care devine tot mai fracturat, este momentul potrivit să ne apropiem“, afirmă Seele într-un comunicat al OMV.

Seele s-a întâlnit cu Alexei Miller, preşedintele Gazprom. Cei doi au semnat mai multe acorduri şi memorandumuri tehnice care au rolul să dezvolte cooperarea strategică dintre cele două companii, se arată în comunicat.

Miller a arătat că schimbul de active va fi finalizat în acest an.

Înţelegerile mai înclud un acord de cooperare ştiinţifică şi tehnică, inclusiv în domeniul producţiei de gaze, transporturi, procesare, depozitate subterană şi vânzări, securitate industrială şi securitatea informaţiilor, eficienţa energetică, protecţia mediului şi energie pe bază de hidrogen.

Cele două companii vor şi o cooperare mai strânsă în privinţa managementului operaţiunilor de cercetare şi dezvoltare.

În plus, a fost semnat un memorandum de înţelegere prin care cele două companii ar urma să sponsorizeze evenimente culturale în Sankt Petersburg şi Viena.

OMV este afectată de scăderea cotaţiilor petrolului de la 115 dolari pe baril în 2014 la 40 de dolari pe baril în 2016, astfel că exploatările costisitoare trag în jos companie. OMV are operaţiuni de explorare şi producţie în derulare în România, Marea Nordului, Austria, Australia, Noua Zeelandă, Emiratele Arabe Unite, Tunisia, Gabon, Kazahstan, Namibia şi Madagascar, precum şi operaţiuni suspendate în Libia şi Yemen.

Zăcămintele marine din Marea Nordului au costuri mai mari de exploatare decât cele de pe uscat, cum ar fi cele din ţara noastră.

Anterior, Seele a declarat că grupul se reorientează spre zone unde exploatarea are costuri mici, respectiv Rusia, Iran şi Emiratele Arabe Unite. El a mai spus că “nu există un plan B” în afara schimbului de active cu Gazprom şi a creşterii producţiei în Rusia.

Ce reprezintă Petrom în România

Seele le-a spus încă de ieri angajaţilor de la rafinăria din Viena că aceasta nu va fi cedată ruşilor, după cum nu vor fi cedate nici cele din Germania şi nici din România.

OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Energiei deţine 20,64% din acţiunile Petrom, Fondul Proprietatea deţine 18,9%, iar acţionarii de pe bursă deţin cumulat 9,35% din acţiuni.

Petrom realizează întreaga producţie de ţiţei a României şi jumătate din cea de gaze. De asemenea, Petrom controlează circa 40% din piaţa distribuţiei de carburanţi.  Petrom a înregistrat în 2015 o pierdere de 700 de milioane de lei, prima de la privatizarea din 2004, în condiţiile rescrierii în scădere a valorii activelor de producţie.

Avertismentul lui Grigorescu

Anterior, Victor Grigorescu, ministrul Energiei, a avertizat că România nu doreşte companii care nu pot investi în ţara noastră, iar Gazprom “nu are astăzi resurse să facă nimic”.

Suntem evident implicaţi în toate aceste procese. Nu este vorba numai de procesul care vizează compania pe care aţi menţionat-o (Gazprom – n.r.), sunt şi alte companii (chinezii de la CEFC care ar cumpăra 51% din Rompetrol – n.r.). Până la urmă, aceasta este consecinţa unei pieţe globalizate, este consecinţa unor companii care sunt listate pe bursa de valori, se întâmplă schimbări în acţionariat, uneori mutări cu efecte transfrontaliere. Rolul nostru este să ne asigurăm în primul rând că interesele statului român sunt respectate. Avem în mai toate cazurile acestea active care sunt strategice pentru România“, a spus Grigorescu la Adevărul Live în data de 25 februarie.