Proporțiile abandonului școlar sau cum se naște o generație de șomeri

În medie, 10,9% din tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani din UE au părăsit în 2015 prematur sistemele de învățământ și formare profesională. Din păcate, în România, aproape unul din cinci tineri rămâne doar cu opt clase absolvite.

Cu alte cuvinte cei care au absolvit cel mult opt clase și nu mai urmează vreo altă formă de învățământ sau de formare profesională au ajuns să reprezinte anul trecut 19% din totalul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 ani. Aceștia nu-și vor găsi locuri de muncă, fiind cei mai predispuși la șomaj cronic.

Printre statele membre UE, proporția celor care se opresc după cel mult opt clase variază de la 3% în Croația și 5,3% în Polonia la 20,3% în Spania și 18,9% în România.

De remarcat că dacă între 2009 și 2015, numărul celor care părăsesc foarte de timpuriu orice formă de învățământ a scăzut în medie cu 3,3% la nivelul UE, în timp ce în România numărul acestor tineri a crescut cu 2,3%.

Cele mai bune rezultate le-au obținut Portugalia, Spania, Letonia și Grecia, numărul celor care părăsesc timpuriu sistemul de învățământ scăzând cu 5%.

Un barometru realizat în luna decembrie 2015 în rândul managerilor firmelor membre ale camerelor de comerț româno-franceză și româno-germană arată că 73% dintre respondenți au indicat ca principal obstacol în dezvoltarea afacerii din România lipsa mâinii de lucru calificate.

Print

Forța de muncă ieftină este principalul argument pentru atragerea capitalului străin. Costurile cu forţa de muncă din Bucureşti sunt cu circa 20% mai scăzute decât cele din Varşovia şi Bratislava şi cu 15% sub cele din Praga, ceea ce face din România una dintre cele mai bune destinaţii de investiţii, arată un studiu realizat la sfârșitul anului trecut de compania de consultanţă în management Hay Group.

Însă deficitul de personal calificat anulează în cea mai mare parte avantajul salariilor mici. Calificarea forței de muncă costă mult, iar investitorii sunt reticenți să-și asume riscuri suplimentare.

Problema persnalului calificat s-a acutizat în ultimii șase ani. În această perioadă numai din sectorul construcțiilor au plecat 10.000 de muncitori în statele din vestul Europei.

Iar lipsa de profesionalism din țară îi determină și pe cei care sunt calificați să nu mai respecte întocmai normativele în execuție.

După cum se plâng antreprenorii, imensa majoritate a lucrătorilor din construcții sunt necalificați. Meseria se învață după ureche pe șantier. Puține companii își pregătesc oamenii, mai ales că se lucrează cu subcontractori.

Iar din păcate, statul care ar fi trebuit să se implice mai mult prin programe de calificare a forței de muncă în domeniile cele mai cerute pe piață, este absent.

În cadrul strategiei Europa 2020, fiecare stat membru UE și-a propus ca țintă reducerea procentajului celor care părăsesc prematur sistemul de învățământ fără să obțină o calificare într-un domeniu anume.

România, alături de Spania și Porugalia se numără printre statele UE care au o diferență mai mare de 7 puncte procentuale față de ținta pe care și-au propus s-o atingă peste mai puțin pe patru ani.

Din păcate, proporția tinerilor care au cel mult opt clase absolvite este în creștere în ultimii ani. Dacă se păstrează același ritm, România se va clasa pe ultimul loc în UE la sfârșitul acestui an, depășind pragul de 20%, adică unul din cinci tineri doar cu gimnaziul.