Sus salariile, jos investiţiile. Trei sferturi din cheltuielile bugetare sunt pentru salarii şi asistenţă socială

de Elena Deacu 29-03-2017
Execuţia bugetară pe primele două luni ilustrează un trend periculos: compensarea creşterii salariilor cu investiţii mai mici, pentru a rămâne în limita de deficit, în contextul în care încasările la buget nu cresc.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Execuţia bugetară în primele două luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent, însă, prin comparaţie cu primele luni ale anului trecut, este la jumătate. Dacă în ianuarie-februarie am avut excedent de 397,1 milioane de lei, reprezentând 0,05% din PIB, în perioada similară a anului trecut el a fost de 788,1 milioane de lei, cu o pondere de 0,10% din PIB.

Scăderi s-au înregistrat atât la venituri, de la 35,38 miliarde lei anul trecut la 34,89 miliarde lei anul acesta, cât şi la cheltuieli, de la 34,59 miliarde lei anul trecut la 34,49 miliarde lei anul acesta.

Banii merg la salarii şi asistenţă socială

Cea mai mare pondere în cheltuielile bugetare o au salariile şi asistenţa socială, alocare ce a crescut faţă de anul trecut semnificativ. Astfel, dacă în primele două luni ale lui 2016 pentru cele două tipuri de cheltuieli erau alocate 65% din cheltuielile totale, anul acesta, în ciuda faptului că veniturile au scăzut, alocarea a crescut la 75% din total. Aşadar, din 34,49 miliarde lei cheltuieli totale, 24,98 miliarde lei au mers către cheltuieli de personal (10,58 miliarde lei) şi asistenţă socială (14,39 miliarde lei).

Raportat la venituri, tendinţa este similară. Florin Cîţu, vicepreşedinte al comisiei de buget-finanţe a Senatului, susţine că, în 2017, 75% din veniturile colectate din taxe şi impozite, veniturile fiscale, sunt cheltuite pe asistenţă socială şi salarii.

„Dacă adaugăm şi legea salarizării unitare, ajungem la peste 90% din veniturile fiscale cheltuite pe salarii şi asistenţă socială“, a spus Cîţu.

Venituri mai mici                                                                                            

Veniturile bugetului au scăzut, pe fondul reducerii încasărilor din TVA.

Reprezentanţii Guvernului continuă însă să spună că execuţia bugetară arată că „programul de guvernare este viabil şi începe să producă efecte pozitive în economie”, potrivit purtătorului de cuvânt al PSD, Adrian-Marius Dobre, secretar de stat în Ministerul Muncii.

„Datele economice înregistrate în luna februarie contrazic toate mesajele alarmiste ale celor care criticau creşterile de venituri şi reducerile de taxe. Iată că economia nu funcţionează după mentalitatea unui contabil, cum sugerau criticii programului PSD. Creşterea veniturilor populaţiei şi reducerile de taxe nu înseamnă neapărat mai puţine încasări la bugetul de stat. În februarie, avem o creştere cu 4,5% a veniturilor la bugetul consolidat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, deşi am eliminat taxa pe construcţii speciale şi alte 102 taxe şi am scăzut accizele. La fel, încasările din TVA au crescut în februarie cu 2,5%, deşi am redus această taxă cu un punct procentual, de la 20%, la 19%”, a spus purtătorul de cuvânt al PSD.

Analiştii, însă, îl contrazic. Potrivit lui Cîţu, veniturile în februarie 2017 sunt de 1,9% din PIB, mai mici decât veniturile lunii februarie 2016, care au fost de 2% din PIB.

Mircea Coşea, profesor de economie, susţine că, de asemenea, că deşi zilele acestea există comunicate şi luări de cuvânt ale reprezentanţilor guvernamentali şi ale PSD-ului prin care arată că luna februarie a fost un succes extraordinar din punct de vedere al dezvoltării economiei, cu rezultate şi pe buget şi pe tot ceea ce înseamnă colectare, luna februarie nu este o lună de analiză. „Ea are întotdeauna anumite particularităţi, pentru că ea este legată de viteza cu care oamenii îşi plătesc impozitele ca să beneficieze de reducerea de 10%. Deci deocamdată plecăm de la o situaţie pe care eu nu o iau în calcul şi nu avem o garanţie că guvernul poate acoperi cheltuielile care se fac. Iar o lege a salarizării, în viziunea doamnei ministru al Muncii, mi se pare un element de creştere a cheltuielilor cu salariile. Vor fi nişte evoluţii destul de importante – este adevărat, nu imediat – dar, prin eşalonarea lor, ele continuă la creşterea ponderii cheltuielilor cu salariile în cheltuielile bugetare”, ne-a spus Coşea.

Veniturile au fost susţinute însă de creşteri la încasările din impozitul pe salarii şi venit  şi contribuţiile sociale. Şi deşi acestea au crescut puţin, potrivit lui Coşea, aceasta nu este o chestiune sustenabilă.

„Nu poţi să creşti veniturile bugetare prin preluarea unei părţi pe care ai dat-o înainte. Trebuie să crească masa salarială, adică locuri de muncă mai multe. Atunci ai o creştere sustenabilă, pornită de la mai mulţi oameni, obţii un impozit mai mare. Dacă măreşti salariile, obţii un impozit mai mare, dar de fapt pui dintr-un buzunar în altul”, ne-a explicat Coşea.

Investiţii reduse

După cum estimau analiştii, principalele reduceri de cheltuieli menite să ţină deficitul în frâu vin la investiţii. Astfel, în primele două luni ale acestui an, Guvernul a investit 870 de milioane lei, de trei ori mai puţin decât cu un an înainte, când în ianuarie-februarie investiţiile s-au ridicat la 2,7 miliarde lei. Ca procent din PIB, cheltuielile pentru investiţii, atât din fonduri proprii, cât şi din fonduri europene, au fost de 0,11%, faţă de 0,4% din PIB anul trecut.

„Cu investiţiile stăm foarte prost. Există o tendinţă de adormire a atenţiei prin comunicarea permanentă a întâlnirilor pe care prim-ministrul le are cu investitorii, dar în practică nu iese nimic. Investiţiile sunt sub nivel, de aici nu ne putem aştepta la locuri de muncă. Creşterea salariului minim nu duce la creşterea de locuri de muncă şi, în acelaşi timp, există şi o situaţie de neclaritate, incertitudine din punct de vedere politic, care nu atrage investitori. România pare o ţară cu nişte excese de excentrism, luptă pentru justiţie, dar nu luptă pentru crearea unui mediu atractiv de investiţii, adică siguranţă şi predictibilitate”, ne-a mai explicat Coşea.

Părerea lui este susţinută şi de Florin Cîţu: „În primul rând deja avem semnale de la investitorii străini că începe să crească neîncrederea. Au fost cele două emisiuni ale Ministerului de Finanţe care au fost respinse, apoi la emisiunea cealaltă este clar că ne împrumutăm mai scump. Eu zic că punctul care va arunca în haos va fi momentul când vom avea o lege a salarizării unitare aprobată. Atunci va fi un semnal clar pentru investitorii străini că lucrurile vor derapa puternic”.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone